Never Think

fic by Eve

Capitolul 4 – Crappy Staggers

monIar m-am trezit brusc, speriată de soneria enervantă a mobilului. Ah, Darra a început să-şi facă o obişnuinţă din apelurile matinale. Mi-am întins mâna pipăind după mobil şi l-am închis. Ştiam că sunt nesimţita dar nu puteam să răspund pentru că nu mă simţeam în stare să articulez cuvinte. Mi-am zis că o s-o sun mai târziu. Am încercat să adorm la loc.

Dar n-am reuşit. Mi-am adus aminte… era vineri, zi de repetiţie cu trupa.

Am gemut în faţa perspectivei care se contura. Patru ore de repetiţie, dintre care : prima oră ne aranjam instrumentele, următoarea oră urlam unul la altul, apoi o oră ne ceream scuze că am urlat unul la altul, şi ne mai rămânea o oră să strângem şi să ne pregătim de plecare. Mă gândeam la varianta de a le spune că sunt bolnavă şi nu pot să vin. Dar mai fusesem « bolnavă » de vreo trei ori în ultima lună. Şi ştiam că era oricum cazul să ies din casă. Probabil că o să-mi prindă bine. Ultimele două zile mi le petrecusem vegetând în mare parte, fără să ies undeva sau să fac ceva anume. Aveam nevoie de ceva de făcut, ca să ies din starea de legumă.

Nu ştiu cum, dar am reuşit să mă conving să mă ridic din pat, să mă îmbrac şi să ies pe uşă.

Os mă aştepta ca de obicei în faţa blocului, dând din coadă entuziasmat.

– N-am nimic pentru tine, i-am zis.Şi oricum nu meriţi.

Având în vedere că era printre puţinele fiinţe care se bucurau atât de tare să mă vadă, n-am putut să rămân supărată pe el :

– Ok, ok… Îţi aduc ceva bun. Dar să-mi promiţi că-l muşti dacă îl mai vezi, da ?

Ştia el la cine mă refer.

M-am întors înăuntru să-i aduc nişte felii de şuncă, deşi eram deja în întârziere. Apoi am luat-o pe jos până la sala de repetiţie, pentru că se afla în apropiere şi pentru că oricum nu eram nerăbdătoare să ajung la timp. Bill închiriase sala cu o sumă atât de mică încât mă făcea să mă întreb ce anume îi mai promisese proprietarului ca să-l convingă să ne-o dea. Era totuşi o sală bună, care în mod normal ar fi costat foarte mult, mai mult decât ne permiteam noi. Poate avea legătură cu locaţia. Poate prejudecăţile faţă de cartierul meu drăguţ au scăzut preţul… Mă gândeam la asta când am ajuns. Mi-am scos cheia deşi ştiam că nu va fi nevoie.Cu siguranţă nu ajunsesem prima.

Aveam dreptate, Bill şi Theo ajunseseră înaintea mea, iar în clipa în care am intrat s-au întors amândoi atât de brusc spre mine încât m-am şi speriat.

– Hey. Nu începeţi cu reproşurile. Nici măcar n-am întârziat prea tare, m-am apărat eu.

Ştiam că nu ajunseseră nici ei cu mult timp în urmă, pentru că nu scoseseră încă instrumentele.

– Ce faci? Te-am sunat! Mi-a zis Bill ciudat de neliniştit.

– Nu era nevoie. Credeaţi că am uitat de repetiţie ?

Mă simţeam cam jignită că mă considerau atât de neserioasă. Ok, într-adevăr eram neserioasa din moment ce m-am gândit serios să chiulesc din motive de lene. Dar nu era nevoie să ştie şi ei asta. Sau poate le-a spus Darra că sunt depresivă şi de asta se aşteptau să nu vin.Ar fi fost un motiv bun, de ce nu m-am gândit ?

Bill s-a uitat la mine nesigur, apoi la Theo. Simţeam că îmi scapă ceva.

– S-a întâmplat ceva? Am întrebat eu precaută.

Am scotocit prin geantă amintindu-mi că aveam telefonul închis încă de dimineaţă când mă trezisem. L-am deschis în timp ce ei îmi urmăreau mişcările cu o atenţie concentrată. Se uitau la mine foarte… speriaţi. De ce ?

Înainte să apuc să mă întreb dacă ar trebui să mă simt şi eu speriată, am văzut ecranul luminos al mobilului.

– Douăzeci şi trei de apeluri ratate? Am strigat.

Am deschis listă. Printre apelurile date de Bill, Theo şi Darra, mai erau şi multe numere necunoscute.

– Wow. Cum am devenit aşa celebri dintr-o dată ? Am zis eu şocată.

M-am gândit că are legătură cu trupă, pentru că pusesem numărul meu de telefon pe site. De fapt Bill îl pusese acolo fără să mă întrebe dacă sunt de acord, şi a rămas aşa până la urmă. Am ajuns să îndeplinesc o semi-functie de manager, pentru că pe mine mă sunau organizatorii de concerte şi toţi cei care voiau să contacteze trupa noastră.

– Nu noi…, zise Theo cu o grimasă.

– Cum adică ? Am întrebat.

Ei s-au uitat iar unul la altul fără să răspundă. Începeau să mă calce pe nervi. Mi-am aruncat geantă pe jos şi m-am aşezat pe o boxă. Dacă era aşa grav, poate era mai înţelept să stau jos când o să aflu despre ce e vorba.

– Em… n-ai trecut pe lângă nici un chioşc de ziare astăzi ? Mă întreba Theo.

– Scrie ceva de noi ? Am presupus eu fără prea multă convingere.

Asta n-ar fi explicat felul ciudat în care se comportau. Dacă ar fi scris ceva despre noi într-un ziar, cred că am fi făcut o petrecere şi acum am fi dansat în jurul unui tort.

– Nu de noi…, repetă Theo cu exprimarea lui ambiguă.Ci de tine.

M-am uitat la el surprinsă.

– Scrie ceva de mine în presă de azi ?

Era un fel de glumă ? Totuşi băieţii ştiau că nu am simţul umorului când vine vorba de păcăleli. Deci de ce ar minţi ? Nu era genul lor. Am tras concluzia că era adevărat.

– Ce scrie ? Am spus eu entuziastă. Vreau să văd !

– Hai Bill, până la urmă tot o să vadă, zise Theo oftând.

Bill îmi aduse o revistă şi mi-o întinse cu un aer atât de nefericit încât mi-a venit să râd.

– Mă sperii, i-am zis amuzată. Ce poate fi aşa rău ? Hm, Enquirer. Asta nu e o revistă cu bârfe, celebrităţi şi chestii din astea?

Când am coborât privirea de pe titlu, m-a întâmpinat poză de pe coperta lucioasă. O tipă cu părul răvăşit, capul lăsat un pic pe-o parte şi privirea în jos la propriile picioare ca şi cum se concentra foarte tare să-şi menţină echilibrul. Părea beată. Ţipă eram eu. Mi-a trebuit o secundă ca să mă asigur că nu mă confund pe mine însămi. Iar lângă mine – Rob. Surprinşi când tocmai ieşeam din bar îndreptându-ne spre maşina lui Sam.

Am încercat să procesez asta, dar creierul nu-mi funcţiona prea bine. Cel mai greu mi-a fost să fac legătura între poză cu mine şi Rob, şi titlul « Iubita secretă a lui Robert».

Robert. Nu Robin. Ok. Asta explică multe.

Eram anormal de calmă în situaţia dată, şi nu aveam nici un fel de reacţie. Nu ştiu ce exprima fata mea, probabil nu mare lucru având în vedere cât de gol îmi era creierul, dar Bill şi Theo se uitau la mine ca la o bombă pe cale să explodeze.

– Hm, am zis în lipsa de altceva. Ce ciudat, sunt atât de puţin fotogenica încât par beată chiar şi atunci când nici măcar n-am băut.

Am analizat fotografia îndeaproape. Chiar arătăm groaznic.

– Em, nu te deranjează chestia asta ? M-a întrebat blând Theo pe un ton potrivit pentru comunicarea cu copiii sub trei ani şi persoanele retardate.

– Ba da, sigur că mă deranjează. Apar şi eu o dată într-o revistă şi atunci am machiajul scurs şi părul încâlcit.

– Deci… e adevărat, atunci ? A continuat Theo nesigur.

– Ce să fie adevărat?

– Ce scrie.Că te întâlneşti cu el în secret şi tot restul. E un articol înăuntru.

– Ah, e şi un articol ? M-am strâmbat eu. Are şi alte poze ? Nu cred că mai vreau să mă văd.

Am aruncat revista la o parte şi am îndrăznit să mă uit la Bill şi Theo care păreau, dacă era posibil, chiar şi mai speriaţi de mine decât înainte.

– Poate ar trebui totuşi să-l citeşti. Sau cel puţin să ştii, ca să fii pregătită…, mi-a zis Theo cu regret. Ce au scris acolo… nu e prea… flatant la adresa ta.

– Da, e foarte naşpa. Te face să pari un fel de scorpie uşuratică, îl completă Bill.

Theo îi aruncă o privire tăioasă pentru lipsa de tact, iar pe mine m-a apucat râsul.

– Da ? Asta o să-mi facă bine la imagine, am zis eu râzând.

Ei nu s-au prins de glumă sau oricum, n-au râs cu mine.

– E ok, i-am asigurat eu. Mulţumesc că vă faceţi griji pentru mine. Dar n-aveţi de ce. Sunt chiar flatată că m-au cuplat cu Robert Pattinson. Asta e ceva, nu ?

– Stai, a zis Theo confuz. Deci… tu nu eşti cu el. Şi nu te deranjează că se insinuează asta. Sau că lumea crede acum lucruri urâte despre tine.

Nu voiam să-l întreb la ce « lucruri urâte »   se referă şi nici nu aveam de gând să citesc articolul ca să aflu. Nici nu îmi imaginam despre ce ar putea fi vorba. Dar de ce să-mi provoc o depresie (iar) dacă puteam s-o evit ?

– Din câte îmi spui, nu cred că e ceva adevărat acolo, i-am explicat eu dând din umeri.

Aş fi vrut eu să fie, dar se pare că nu eram îndeajuns de bună pentru faimosul Robert. Oricum, parcă mă simţeam un pic mai bine să ştiu că am fost refuzată de Robert, nu de un oarecare Robin. La celebritatea lui, era şi cazul să aibă standarde ridicate când vine vorba de fete.

Theo a vrut să spună ceva, dar soneria mobilului meu l-a întrerupt. Mi-am cerut scuze şi am răspuns.

– Hey Darra, am zis. Scuze pentru azi dimineaţă, dar dormeam.

– Cum ai putut să-mi ascunzi aşa ceva ? A strigat ea atât de tare încât a trebuit să îndepărtez telefonul de ureche.

– Nu ţi-am ascuns nimic, m-am apărat eu.

– Nu-mi vine să cred că n-ai avut încredere în mine, să-mi spui ieşi cu Robert Pattinson! Continuă ea ca şi cum nu mă auzise.Şi tot timpul ăsta eu ţi-am plâns de milă că eşti singură şi părăsită şi plângi după exul, iar tu te vedeai pe ascuns cu o vedetă !

– Nu mai abera, i-am zis eu enervată. Nu e adevărat.

Cu ultima replică întrecuse măsura.

– Ştiai de la început ca o să fie şi el acolo cu noi în club ! Şi ai jucat teatru ! M-a acuzat ea.

– Sună-mă când te mai calmezi, i-am spus şi am încheiat discuţia. 

Mă durea să mă cert cu ea. Dacă prietena mea cea mai bună credea o idee aşa ridicolă în loc să mă creadă pe mine pe cuvânt, oare ce părere aveau ceilalţi oameni? La început mi s-a părut totul atât de absurd, încât nici măcar n-am luat în calcul posibilitatea asta : ca lumea chiar să creadă că e adevărat ce scria în revistă. Acum începusem să mă gândesc şi în scurt timp m-a lovit un atac de panică.

Nu am mai rezistat, m-am dus să culeg revistă de unde o aruncasem, ca să citesc articolul.

Era mai rău decât îmi imaginasem.

Se pare că fusesem văzută « în repetate rânduri » plecând noaptea din cluburi cu un Rob la fel de beat ca mine, spre apartamentul lui – unde aveau loc nenumărate orgii. Apoi se pare că-l înşelasem pe Rob cu un « prieten comun » făcându-l foarte tare să sufere. Săracu’. Iar acum relaţia noastră tumultoasă şi secretă fusese deconspirata de « un apropiat al cuplului». Aşa cum era de aşteptat, în declaraţia lui imaginară, nu avea cuvinte de laudă la adresa mea.

– Emily ? Întrebă Theo îngrijorat. Eşti bine ?

Nu mi-am ridicat privirea de pe revistă. Am încercat să mă calmez, să gândesc logic. Nu-mi pasă prea tare de părerea nimănui, nu ? Iar cei care contează or să mă creadă. Theo şi Bill păreau deja convinşi. Pe Darra urma să o lămuresc când ne întâlneam. Mama nu citeşte reviste de genul ăsta.Pe vecini oricum nu-i cunosc. Iar restul n-au decât să mă invidieze că am o aventură secretă cu Robert Pattinson. Ha.

Totul e ok, am încercat să mă conving.

– Oamenii ăştia de la revista chiar sunt plătiţi să stea toată ziua să inventeze poveşti ? Vreau şi eu o slujbă din asta, am spus eu mimând nonşalantă.

– Dar sunt şi chestii adevărate, m-a anunţat Bill. Numele tău complet, vârstă, ocupaţia…

– Yey, am zis eu cu fals entuziasm. Să nu cumva să fiu confundată cu altă Emily. Mă întreb de unde au aflat ei toate astea…

– Nu-i aşa greu de aflat, a răspuns Bill.

Mi-am ridicat ochii să-l privesc plină de suspiciune.

– Nu te uita aşa la mine ! Eu nu am zis nimic nimănui, se apară el.Mă refeream la internet.

– Ah da, site-ul trupei, am oftat eu amintindu-mi.

– Ştii că menţionează la un moment dat şi trupa? Zise Bill vesel.

– Da, doar că ne-au greşit numele, rectifica Theo.

– Eh, amănunte, am râs eu. Ia să văd. Unde ?

Am găsit într-un colţ de pagină menţiunea că fac parte, împreună cu   « doi băieţi », din trupa Crappy Staggers, trupa « de succes » din lumea muzicii rock londoneze.

– Nu sună rău. Ar trebui să ne gândim să ne schimbăm numele, a spus Theo dând din umeri.

– Ai auzit ? Suntem « de succes », se bucura Bill.

Evident că repetiţia s-a amânat. Ce-i drept, Theo şi Bill oricum abia aşteptaseră un motiv să scăpăm de chin, şi profitau de situaţie.   « Crappy Staggers » luau o pauză.

– Eşti prea tulburată ca să mai repetăm azi…, a spus Theo când am lăsat revistă din mână. Mai bine amânăm.

Nu cred că arătăm într-adevăr aşa tulburată. Nici nu mă simţeam prea rău. Dar eram bucuroasă să scap, că pe vremea când chiuleam de la şcoală.

Nu m-am putut abţine să nu râd. Ei au pus-o pe seama şocului.

Am plecat fericită spre casă. Toată problema asta cu revista nu era chiar aşa rea, până la urmă. M-a scăpat de repetiţie.

Mă întrebam dacă să mă duc la supermarket, având în vedere că Darra urma să vină curând la mine, şi îmi revizuiam în minte ce aş mai avea nevoie de cumpărat. Lista era cam lungă. Mi-a sunat mobilul. Am răspuns fără să mă gândesc.

– Emily? A întrebat din receptor o voce feminină necunoscută.

– Da.

– Bună scumpă. De la News Weekly. Sunt Sandra, încântată să te cunosc. Vrem să facem un articol, să ne spui şi nouă cum ai pus mâna pe aşa un exemplar…, chicoti dulce.

M-am oprit în mijlocul străzii întrebându-mă în ce univers paralel am aterizat.

– Îţi facem şi nişte poze drăguţe… O să fie grozav ! Şi poate un mic interviu. Doar întrebările pe care le alegi tu, clar. O să-ţi placă la nebunie !

Mă chinuiam atât de tare să înţeleg despre ce vorbeşte tipa asta care mi se adresă cu atâta familiaritate de parcă eram cele mai bune prietene, încât nu ştiam cum să mai reacţionez.

– Tot încerc şi nu reuşesc să dau de Rob. Poţi să-l întrebi tu dacă ar fi dispus să vină şi el ? Pentru prima pagină, evident. Sunteţi aşa drăguţi împreună !

– Nu… Eu…, am bâlbâit incoerent.

– Ok, rămâne stabilit. Revin eu cu un telefon, ok? Te pup !

Şi mi-a închis.

Asta trebuie să fi fost cea mai ciudată conversaţie din viaţa mea.

Nu am avut timp să-mi revin, că imediat mi-a sunat iar telefonul.

Am răspuns pentru că am crezut că e aceeaşi tipa, şi voiam să o lămuresc că e o greşeală. Dar de data asta era altă voce.

– Cum comentaţi zvonurile apărute în presă?

– Nu sunt adevărate, am zis automat.

– Ce relaţie este între dumneavoastră şi Robert Pattinson?

– Nici una. Ne-am văzut o singură dată, am zis eu disperată.

– Deci aţi avut o întâlnire.

– Nu. N-am avut!

– De cât timp durează această relaţie?

– Nu există o relaţie! Am strigat eu.Şi chiar dacă am fi avut, care e problema ta?

– Deci aveţi o relaţie.

M-am speriat atât de tare încât i-am închis.

Cred că tocmai am făcut o tâmpenie. Nu era o idee bună să răspund la întrebări. Oricum auzeau doar ce voiau să audă. Mi-am închis mobilul de tot.

Ok. Cred că am subestimat un pic gravitatea situaţiei…

Nici vorbă să mai trec pe la supermarket. Am alergat până acasă, unde aveam de gând să mă încui, să mă bag sub plapumă şi să nu mai ies de acolo până nu uita toată lumea că exist.

Dacă n-ar fi ieşit atât de tare în evidenţă, probabil nici n-aş fi observat maşina neagră care aştepta în faţa blocului meu. M-am oprit o clipă şi m-am întrebat care sunt şansele să fie aceeaşi maşină. Mda, destul de mari.

Iar faptul că Rob fuma rezemat de maşină elimina orice dubiu.

M-a văzut venind pe alee şi şi-a stins ţigară. Şi-a trecut o mână prin păr şi a părut că oftează.

Anunțuri

42 răspunsuri to “Capitolul 4 – Crappy Staggers”

  1. Misskittie said

    Draga em.
    Inca o data ma surprinzi prin imaginatia ta .
    Saraca. e asaltata asa deodata.:-s

    de ce teai oprit tocmai acumm? robb.vreau sa vad ce are de spus in apararea lui.:-L

    Sper ca nu va incepe cu reprosurile.sau alte faze de genu. Vreau continuarea cat mai curand.

    cu drag,miss kittie.

  2. dyamisi said

    Sper sa fie mai lungi urmatoarele capitole!!!!!ma face sa cred ca finalul e prea aproape, ceea ce ar fi de evitat…..
    Contiuna,suspansul chiar doare!!!!!

    • Emily said

      N-as zice ca finalul e aproape. Imi place prea mult sa-l scriu ca sa-l inchei asa repede.

  3. alecs said

    am citit totul pe nerasuflate;)) e genial!!! scoate capitolul 5 cat mai repede!!!!sper ca o sa fie o poveste luuuunga luunga pt. ca e cel mai bun fan fic pe care l-am citit:>:>:> spor la scris!!!!:*:*

  4. Angi said

    Foarte frumos.Ateptam continuarea.Sa stii ca esti talentata.Succes.

  5. Alexya said

    emily…superb fan fic-ul!!!!te rog scrie mai des…e minunat..te rog nu ne mai tine in suspans :X:X:X..esti talentata :*

  6. Lili said

    Tu ai multe de zis, detaliaza ca e bine ce faci si noua ne place…cel putin eu am asteptat cu sufletul la gura…Esti buna rau..:P

  7. powerpraff. said

    genial.punct.

  8. gabriela said

    doamne…chiar vrei sa ne tii in suspans. continuare cat mai curand !! urgent !!

  9. annya said

    super fanfic chiar ne omori :X

    il iubesc si e cel mai bun si cel mai neplictisitor de pana acum:X continua sa scrii
    deabia astept sa vad ce va spune robert . este exact cam ce spune despre realitate , faptu ca lui ii e frica sa nu distruga viata cuiva din cauza celebritatii lui:P

  10. Nadia said

    Foarte frumos.Astept cu nerabdare continuarea.Ai talent.Spor la treaba.

  11. Vampirika said

    Suuuper ficul!!! Ma tii cu sufletul la gura si vreau sa stiu cat mai repede ce are Robert de zis…Sper ca nu e prea suparat si sper ca nu crede ca ea s-a laudat cu „relatia” lor.

  12. Loom said

    genial…vreau sa vad cat mai repede ce spune si cum reactioneaza rob..esti un geniu

  13. oana said

    ne tii in suspans ce rea mai esi:)) eu abia astept sa vad ce va urma….trebuia sa scrii TO BE CONTINUE

  14. deea said

    woow!! chiar ai imaginatie … mereu ma lasi in suspans . si app f originala ideea de a scrie un fanfic cu rob si nu edward .imi place la nebunie !! abia astept sa citesc continuarea!

  15. Criza said

    In ultimele zile, de cand a aparut acest fanfic, stau numai cu ochii in calculator, cu speranta ca a aparut un nou capitol. Mai mult ca sigur la noapte o sa ma zvarcolesc in pat din cauza suspansului.
    Il descrii pe Rob exact in felul in care mi-l imaginam, ma refer la el ca persoana in afara „serviciului” – a actoriei, a interviurilor, a showurilor etc.
    E o poveste ce se citeste usor, dar cu sufletul la gura.
    Dintre toate fanficurile pe care le-am citit pana acum asta e singurul care chiar mi-a adus o stare de euforie cu fiecare cap. nou. Sincer, felicitari! Nu te opri!
    :X :*

    • Emily said

      Mutumesc mult pentru aprecieri.Esti foarte draguta.

  16. alex said

    wow…m`ai lasat in aer!….foarte interesanta continuarea….d`abia astept sa vad rectia lui rob….te rog pune cat mai curand capitoulul 5(sper sa fie mai mare urmatorul capitol)…
    ai foarte mult talent!…bravo!..e minunat!!(^.^)

  17. adriana said

    draga Emily, esti geniala ca si fanficul tau de asemenea. E perfect tooot. Sincer, e printre preferatele mele fanficul tau, il ador pur si simplu. Iar chestia cu „Deci aveti o relatie” a fost, wow, am inceput sa rad pur si simplu. Nu ai talent, ai foarte mult talent. Continua te rog, repede. mii de pupici, adriana.

  18. Ama a said

    Absolut
    Super
    Fantastic
    Minunat
    Mijto
    Extraordinar
    Incredibil
    Mai e ceva?

    • Just mee said

      fain
      de belea :))

  19. mari said

    m-ai lasat cu gura cascata

  20. chiritele said

    interesant capitolul.deabea astept sa vad ce o sai zica rob lui emily.

  21. dlcss said

    cand ne rasfeti cu urmatorul capitol?;;)

  22. hey said

    superb!abia astept cap 5.este singurul fanfic care imi place ..ai foarte mult talent!succes in continuare:d:x

  23. Lady B. said

    Genial
    Fantasctic
    Minunat
    Super
    Uimitor
    Cool
    Extraordinar
    Incredibil
    Bestial
    Minunat
    Frumos
    Superb
    Divin
    Cam astea sunt Ama A:)

    Nu ne mai tine in suspans:]
    De.abia astept capitolul 5(^.^)

    Te rog…

    Grabeste.te :x!

    Love,
    Lady B.:)

  24. madalina said

    super ficul tau mi-a placut de la primul capitol…asa cum am mai spus il faci pe robertsa para la fel ca noi ,nu doaro vedeta superficiala..este asa de normal..tipic adolescentului britanic….imi place cum a inceput relatia celor2…saraca este asa de asaltata de telefoanele jurnalistilor…sunt curioasa ce explicatie o sa ii dea robert pt tot si mai ales m-a surprins k nu este suparata pe el k a mintit-o…. next cat mai curand poop

  25. iulis said

    esti geniala!ficul tau e cel mai bun!astept cu nerabdare urmatoarele capitole,insa nu vreau sa te simti presata de fanii tai;))scrie asa cum stii mai bine,iar noi vom astepta cat mai cuminti!esti suuuper!tine-o tot asa!:X

  26. butterfly said

    hmmm…ma intreb ce face rob?sau mai bn zis ce va face:)) uuuu ..te roooggg macar cu sarut de data asta :)):))….

  27. ella said

    Foarte tare! :))

  28. Krisz said

    „Am gemut în faţa perspectivei care se contura. Patru ore de repetiţie, dintre care : prima oră ne aranjam instrumentele, următoarea oră urlam unul la altul, apoi o oră ne ceream scuze că am urlat unul la altul, şi ne mai rămânea o oră să strângem şi să ne pregătim de plecare.” =)) cat am ras la faza asta :)) si de fiecare data cand o recitesc acelasi impact il are. Genial !

  29. irina said

    emily, esti super… bravo…

  30. tHeo said

    Deci, absolut fantastic !

    Nu am mai citit niciun fanfic de genul asta .

    Iti pot zice „Micuta Stephenie Meyer” .

    Inca o data . ABSOLUT fantastic !!!!

  31. stefania said

    hi
    imi place si acest cap
    imi place ca totul a luat o noua intorsatura si se pare ca viata banala a lui Em se va schimba iremediabil
    ps: imi place poza de inceput – si mai vroiam sa zic cva inteligent dar am pierdut pe drum :/

  32. Nadea said

    :))Aha..iata a aparut si Robert Pattinson!!!hihi,,,mm…mai intrigat..(ce bine ca-ci am aflat mai tirziu de acest fant. si nu trebuie sa astept urmatorul capitol…:)))Trec la urmatorul imediat.Vreau sa vad ce mai gasesti in fanteziele tale!!!:P

  33. danutza said

    deci esti fenomenala cata imaginatie ai si cat ma faci sa rad

  34. Deny said

    Cat am ras la faza cu cainele. :)) ” Data viitoare sa – l musti” :))
    Ohh, zvonuriiii. :>
    Deci.. ce crede oare Rob? 😀 Si el chiar era Robert Pattinson. 😡
    Funny telefoanele anonime cica, discutia cu baietii si cea cu Darra. :))
    Supeeerrrr. 😡

  35. Simo said

    decizie luata- nu ma culc pana nu termin de citit ( nu imi pasa ca maine o sa-mi explodeze capul)bravo!!! e superb! pe bune ar trebui sa scrii o carte

    • Eve said

      Multumesc mult, Simo! Apreciez, dar nu ştiu dacă merită să stai să-l citeşti până târziu. Nu te grăbi, ficul e aici şi mâine:)

  36. Just mee said

    foarte tare frate 😡

    uneori paparazzi sunt asa de incuiati la cap:-j…sa vedem c va face robert:>

  37. Andreea said

    unde a disparut capitolul 3?:D

  38. Wow!Am ramas fara cuvinte!Am fugit la urmatorul!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: