Never Think

fic by Eve

Capitolul 18 – All Star

Rob

M-am uitat la ceas. Mi-am aprins încă o ţigară. Am verificat ambele capete ale străzii.

Făceam aceleaşi lucruri în mod repetitiv şi continuu, de câteva ore.

Dar nici urmă de Emily.

Din când în când tresăream la auzul zgomotului de paşi care se apropiau. Dar îmi dădeam seama după câteva momente ca nu era ea.

Din păcate îmi trebuise prea mult timp ca să mă dezmeticesc şi să ies s-o caut pe străzi după ce plecase de la mine. N-am mai găsit-o nicăieri.

Aşa că am venit s-o aştept în faţa blocului ei. Şi am tot aşteptat.

Am crezut că o să vină direct acasă. Dar întârzia.Unde se putea duce?

Era atât de răvăşită când a plecat…Şi m-a privit aşa de…Ah. Nu pot să-mi amintesc.

M-am uitat în gol prin fumul care ieşea din ţigară aprinsă. Mi-am verificat iar ceasul.

Mi-a sunat mobilul.

Paul.

Oare ce vrea?

Ah, am uitat complet…Era azi.

Dă-l naibii. Să reprogrameze.

Mi-am pus mobilul la loc în buzunar şi mi-am continuat aşteptarea.

Aveam mintea goală. N-ar trebui să mă gândesc măcar la ce o să-i spun când o s-o văd? Sau mă bazez pe faptul că o să găsesc cuvintele potrivite atunci când va fii momentul?

Mda. Foarte probabil.

Totuşi nu mi-ar strica puţină pregătire.

Deci o văd venind. Mă ridic. Probabil o să am fundul amorţit de la scările astea. Mă scutur. Ea mă vede. Se apropie. Şi mă înjura. Nu, nu e genul ei. Nu e Asalia. Emily o să fie supărată dar totuşi o să mă lase să vorbesc. O să mă întrebe ce caut aici.

Iar eu o să îi spun…

Hm.

“Emily…”

Bun început.

Fuck.

Mi-am mai scos o ţigară.

Numărul mucurilor de la picioarele mele arata perioadă îndelungată de timp pe care o petrecusem aici.

Dar nici nu-mi trecea prin cap să plec. Nu suportam gândul că am rănit o persoană aşa bună şi nevinovată ca Emily. Chiar dacă nu merităm iertarea ei, trebuia măcar să îi explic, să-i spun cât de rău îmi pare şi….şi mai ce?

Am auzit zgomote în apropiere şi m-am uitat neliniştit în jur.

Dintr-o dată, perspectiva de a da ochii cu ea m-a făcut să vreau să fug.

Asta dovedeşte cât de “pregătit” sunt pentru conversaţia asta.

Dar era doar câinele blocului. Cel care mă atacase de câteva ori.

De data asta părea paşnic.

– Hai să stai cu mine, l-am chemat.

A venit cu încredere şi s-a cuibărit pe scări aşteptând să fie mângâiat.

Am început să vorbesc cu el. L-am întrebat ce aş putea să-i spun lui Emily, dar n-a avut nici o idee care să mă ajute.

– Îţi dai seama că mă urăşte…Adică, şi eu mă urăsc pentru ce am făcut. Îmi imaginez că nu vrea să mă vadă şi totuşi stau s-o aştept, fără să ştiu prea clar ce caut aici…Trebuie să recunoşti că e nevoie de destul curaj din partea mea să fac asta, nu?

Câinele s-a uitat la mine cu ceva ce puteam să jur că e o privire dezgustată.

– Ok, tac.

Mi-am mai aprins o ţigară.

Am rămas într-o stare de semiconştienţă, până când l-am simţit pe câine ridicându-se brusc, ca şi cum ceva îi atrăsese atenţia.

Un Opel oprise în faţa noastră, din el a coborât un tip în costum. A ocolit maşina şi a deschis portiera din dreapta.

A ajutat o fată să iasă, a luat-o de braţ şi s-au apropiat împreună de intrarea blocului.

Vedeam că fata era Emily, dar nu-mi venea să cred.

Deja cu altul?

Ce naiba?

________________________________________________________________________
Emily

E foarte aiurea să plângi pe stradă. Simţi cum toată lumea se holbează la tine şi se întreabă ce ai. “O fi nebună?”, “Ce i s-o fi întâmplat aşa grav?”,”Săraca de ea”.

Iar dacă mai şi mergi ca şi cum n-ai idee încotro te îndrepţi, ai mari şanse ca cei care te văd să te creadă beată sau drogată. Mila lor se transformă în repulsie.

Ştiam că nu-mi foloseşte la nimic, dar nu mă puteam abţine să nu retrăiesc iar şi iar conversaţia de mai devreme. Uneori mi-o aminteam exact aşa cum a fost. Scurtă şi fără logică. Asta mă făcea să vreau să bat pe cineva.

Alteori mi-o imaginam cu anumite schimbări: mă vedeam reacţionând diferit, spunând ce trebuia, ţipând la Rob, jignindu-l şi trântind uşi. Asta mă făcea să vreau să mă bat pe mine însămi.

De ce nu sunt în stare să găsesc replicile potrivite la momentul potrivit? Mereu îmi vin ideile la mult timp după ce aş fi putut să le folosesc.

M-am oprit puţin pe o bancă, pentru că mă simţeam obosită de parcă mersesem kilometri întregi. Nu ştiam de unde pornisem sau unde mă aflam. Nici o clădire din zona nu-mi era cunoscută. Aş fi putut să întreb pe cineva unde sunt, dar mi-era teamă că aş întări astfel opinia generală a trecătorilor care mă catalogau drept evadata dintr-un spital de nebuni.

Dar nici măcar nu mă deranja prea tare să rătăcesc pe străzi. Alternativa era să ajung acasă şi să mă las cuprinsă de gânduri depresive. Şi să am revelaţii melodramatice de genul: viaţa mea e un şir neîntrerupt de eşecuri, respingeri şi ghinion. Nimănui nu-i pasă de mine. Sunt urâtă, proastă şi incapabilă să fac pe cineva să mă iubească. Sau măcar să mă accepte. Sunt neimportantă.

Deci prefer să merg aiurea, să-mi distrag atenţia de la o astfel de gândire distructivă.

M-am surprins imaginându-mi cum ar fi decurs noaptea trecută dacă n-am fi găsit-o pe tipa psihopată acasă la Rob.

Am încropit un scenariu destul de bun. Cu amănunte, conversaţii, şi tot ce-i trebuia ca să ilustreze o noapte perfectă care nu s-a întâmplat niciodată.

Ar fi fost de aşteptat ca o asemenea activitate mentală masochistă să mă doară. Dar de fapt mă făcea să mă simt fericită. Nu mai plângeam. Noroc cu imaginaţia.

Tocmai când scenariul ajunsese la un moment crucial, ceva m-a întrerupt.

L-am văzut. Rob traversa stradă la câţiva metri de mine. Purta un trening roşu.

M-am oprit să mă uit după el, dar mi-am dat seama că nu era Rob, ci doar cineva care semăna. De fapt, dacă mă uitam mai bine, tipul nici măcar nu semăna aşa bine. Dar cum sunt chioară, mi se păruse că e el.

Puţin mai încolo era tot Rob, cu o sticlă de cola şi o pungă în mână. Tot el îşi plimba câinele pe trotuar. L-am văzut şi-n în staţie aşteptând autobuzul, purtând o geacă de fâş. Apoi l-am văzut făcând jogging, trecând în viteză pe lângă mine.

În total cred că mi s-a părut că văd vreo 10 Robi diferiţi în decurs de câteva minute. Şi de fiecare dată am fost în pragul unui infarct înainte să-mi dau seama că nu e realul Rob.

Mă uitam concentrată după un posibil Rob, pe care tocmai îl urmăream ieşind dintr-un supermarket, când m-am simţit împinsă dintr-o parte şi dărâmată.

Au.

M-am uitat în sus, ca să-l văd pe cel care mă făcuse să cad că proasta pe ciment, şi am observat cu uimire că nu mă lovise cineva, ci o maşină care dădea cu spatele.

Călcată de maşină. Ce sfârşit patetic.

Am oftat resemnată şi m-am ridicat sprijinindu-mă de aripa maşinii. Mă cam durea un genunchi. Dar l-am ignorat. Voiam să plec înainte să apuce să iasă şoferul şi să mă înjure că nu mă uit pe unde merg.

– Doamne!

Ah. Prea târziu. A venit deja.

– Eşti bine? Nu te-am văzut. Îmi pare atât de rău…Ieşeam din parcare…Te-am lovit rău?

M-am uitat la tipul care se învârtea cu un aer panicat în jurul meu.

– Nu-i nimic.Abia m-ai atins, i-am zis.

Mă luase prin surprindere atitudinea lui. Mă aşteptasem la ameninţări şi ţipete.

– Eşti bine? a repetat el speriat.

Mi-am frecat instinctiv genunchiul.

– Lasă-mă să te duc la cel mai apropiat spital.

M-a amuzat îngrijorarea lui exagerată. Probabil îi era teamă să nu-l dau în judecată sau ceva de genul ăsta. Habar n-are că de fapt e vina mea. Ar trebui să-i spun că n-am fost atentă la maşini, fiind mult prea ocupată cu urmărirea posibilului Rob.

– Nu e nevoie, i-am zis pe un ton convingător.

– Lasă-mă să te duc acasă, măcar.

Asta nu era o idee prea rea. Eram destul de pierdută. Şi cine ştie cât mai aveam de mers până să găsesc o gură de metrou sau un reper cunoscut?

Să fiu dusă acasă cu maşina…Poate e un mod ciudat prin care Universul îmi oferă puţină consolare pentru recenta suferinţă.

– Ok. Dar stau departe. Cred.

– Nu-i nicio problemă, a zis tipul sprijinindu-mă şi ajutându-mă să urc în maşina de parcă eram grav rănită.

Mda, mă urcam în maşina unui necunoscut, dar nu era prima dată.

Oricum, părea de treabă.

Dar şi Rob păruse. De unde trag concluzia că prima impresie nu reprezintă un criteriu prea bun de judecată.

Tipul a fost totuşi drăguţ, m-a adus până în faţa blocului, după o călătorie de jumătate de oră din capătul celălalt al oraşului.O sa aiba nevoie de un plin de benzina dupa asta .Se pare că într-adevăr eram departe de casă.

Am vorbit cu el pe drum, după ce l-am asigurat că genunchiul meu nu are nevoie de îngrijiri medicale. Mi-a zis că îl cheamă Matt şi lucrează la o bancă.Avea un nume de post complicat, şi probabil important din moment ce era aşa mândru de el.

A fost rândul meu să mă laud cu ceva, aşa că am pomenit de trupa de mare succes Creepy Strangers. Evident că Matt nu auzise niciodată de noi, dar a părut impresionat.

Cu ocazia asta mi-am amintit de situaţia mea incertă din cadrul trupei. În seara asta era programat un alt concert. Aveam de gând să mă duc?

Matt a insistat să mă conducă până în faţa uşii, probabil ca să se asigure că nu mai dă şi altă maşină peste mine. Tocmai încercam să-i spun că nu e nevoie să mă sprijine aşa, pentru că pot să merg şi singură, când l-am văzut pe Rob.

A trebuit să mă uit bine, ca să mă conving că nu este din nou vorba de cineva care seamănă cu el.

Dar nu, era chiar Rob. Stătea în faţa intrării blocului şi se holba la mine.

Ca o sărită de pe fix ce sunt, prima mea reacţie a fost de pură bucurie.

Abia în momentul următor mi-am amintit că nu aveam nici un motiv să fiu veselă că-l văd. De fapt nu voiam deloc să-l văd.

Dar pierdusem orice şansă de a-l evita , acum că eram aproape faţă în faţă.

De ce era aici?

Nu era prima dată când îl găseam aşteptându-mă în faţa blocului. Nici de data asta nu ştiam cum să reacţionez.

Ce voia? De când mă aştepta?

Ne apropiam din ce în ce mai mult de el.

M-am gândit că asta era ocazia mea să fiu rea. Să-i spun acum tot ce voiam să-i spun.

Înainte să apuc să mă hotărăsc cum să încep, Rob mi-a luat-o înainte:

– Dacă nu sunteţi manipulatoare, sunteţi uşuratice, dacă nu uşuratice, sunteţi interesate.

A trecut pe lângă mine şi a plecat fără altă explicaţie.

Luându-se după aparenţe, credea că mă consolasem deja cu altcineva.

Chiar dacă ar fi fost aşa, nu avea dreptul să îmi reproşeze nimic şi cu atât mai puţin să mă jignească.

– Aaa…ce-a fost asta? m-a întrebat Matt confuz.

– Vorbe înţelepte despre femei în general, am zis ironică. Profund, nu?

***

– Em, ne bucurăm atât de tare să te vedem! a zis Theo la plural deşi nu-l vedeam nicăieri pe Bill .

M-am târât până la cel mai apropiat scaun.

– N-aş fi putut să vă las baltă.

De fapt am fost cât p-aci să nu vin, dar voiam oricum să ies undeva să mă îmbăt. Să vin aici era o soluţie economică. Ce mai conta dacă trebuia să şi cânt puţin înainte, dacă băutura de după o să fie din partea casei…

– Ce-ai păţit la picior?

Îmi bandajasem până la urma genunchiul lovit, pentru că mă durea ca naiba şi se umflase. Era cam greu să nu-l observi.

N-am apucat să-i răspund lui Theo, pentru că a venit Bill la masa noastră.

S-a uitat la mine, şi a repetat întrebarea iminentă:

– Ce-ai păţit?

– M-a călcat o maşină, am zis aproape amuzată.

– Naşpa, a zis Bill fără urmă de părere de rău. Eu cred că am răguşit.

– Mult mai grav, am râs.

Nu eram sigură dacă mai eram certaţi sau nu, dar poate era o idee bună să nu-mi amintesc.

– Să fiţi pe fază, că trebuie să sosească invitata mea, ne-a anunţat Bill accentuând ultimul cuvânt.

– Abia aştept, i-a zis Theo razand.

Apoi s-a întors spre mine:

– Tu, Em? L-ai invitat pe Rob?

– De ce? Iar le-aţi promis organizatorilor că vine?

– Nu fii paranoică. Gata, suntem pe cont propriu de acum încolo.

I-am zâmbit mulţumită de nouă strategie.

– Tipul ăla cine e? m-a întrebat Bill.

M-am uitat în direcţia pe care mi-o arată şi l-am văzut pe Matt care îmi făcea vesel cu mâna de la o masă alăturată.

N-aveam cum să-l prezint altfel decât:

– E tipul care m-a călcat cu maşina.

– Şi l-ai invitat la concert, a râs Theo.

Am dat din umeri.

– Hai că a venit , a zis Bill ridicându-se. Ne vedem pe scenă .

M-am aşezat cu faţa la intrare, curioasă să o văd pe invitata lui Bill. Semăna cu faţa care îi ceruse un autograf la concertul de ieri. Probabilitate ridicată să fie aceeaşi.

Am continuat să mă uit la oamenii care începuseră să vină în număr din ce în ce mai mare.

Simţeam vag că se apropiau emoţiile de dinainte de concert, dar nu erau îndeajuns de puternice încât să le bag în seamă.

Visam la momentul când o să cobor de pe scenă şi o să mă îmbăt.Asta mă motiva.

Dar am fost trezită brusc din starea de somnolenţă în care mă aflam Din primul moment când am văzut-o în mulţime, am recunoscut-o. Şi am simţit cum mă cuprinde groaza.. Toate gândurile pe care le blocasem până acum, mă izbeau din plin.

Ultima persoană pe care voiam s-o văd aici era iubita lui Rob.

M-am întors panicată spre Theo şi i-am spus cu o voce tremurată :

– O vezi pe tipa aia care tocmai a intrat?

– Care? Cea blondă? a întrebat el uitându-se peste capetele mulţimii.

– Da, aia.

– Mm, sexy.

– Du-te la ea şi spune-i să plece!

– Ce? a zis Theo crezând că e o glumă. De ce?

– Te rog, l-am implorat.

– Ce-i cu tine?

– Te rog! Nu mă urc pe scenă dacă nu pleacă.

Theo s-a uitat la mine îngrijorat. Am încercat să-l conving prin expresia mea disperată.

– Nu mai e nevoie să mă duc la ea, mi-a zis.

– De ce? A plecat? l-am întrebat fără să mă uit.

– Nu, vine încoace.

– Ce? Nu!

– Bună, am auzit în spatele meu.

N-aveam de ales.M-am întors să o înfrunt.

– Sunt Asalia, ne-am cunoscut seara trecută…

O spunea pe un ton aşa de drăguţ de parcă ne cunoscuserăm la o petrecere în pijamale şi acum eram cele mai bune prietene.

– Da, am aprobat-o.

– Intraţi în 5, l-am auzit pe un sunetist strigând spre Theo.

Dar el n-a părut să audă, fiind prea ocupat să se holbeze la Asalia ca un idiot.

– Uuu, începe concertul, a zis ea pe un ton subţire. Palpitant.

Era greu de spus dacă era ironică sau doar proastă.

– Nu vreau să te supăr acum, înainte să intri pe scenă, mi-a şoptit ea cu un aer confidenţial, dar mă întrebam dacă ştii unde a fost Robert noaptea trecută.

M-am uitat la zâmbetul ei larg şi privirea avida cu care îmi aşteptă reacţia, şi m-am gândit că există mulţi oameni care chiar se bucură să facă rău altora. Iar ea era una din ei.

– Da.Cu tine, am zis fără intonaţie.

Tipa asta se uită la prea multe telenovele. Cine face chestii din astea ?

Parte bună e că nu se aşteptase să ştiu. Ar fi vrut să-mi dea ea vestea cea bună. Măcar nu i-am dat satisfacţia de a mă vedea distrusă.

Am apreciat, pentru prima dată, sinceritatea lui Rob. M-a ajutat să evit o situaţie penibilă.

L-am văzut pe Theo ridicându-se şi l-am urmat, fără să-mi iau la revedere de la iubita lui Rob.

Am urcat cât pe scenă, în aplauzele mulţimii, şi m-am uitat prin sală după Asalia, sperând că a plecat.

Dar în loc s-o văd pe ea, l-am văzut pe Rob. Singur la o masă, uitându-se fix la mine.

În următorul moment mi s-au aprins reflectoarele in ochi şi n-am mai putut să-l văd.

Dar eram tulburată. Era şi el aici?

Câţi invitaţi surpriza mai avea concertul ăsta?

________________________________________________________________

Asalia

În camera de hotel, cu laptopul în braţe, mâncând jeleuri in mod compulsiv.

De câteva ore vizitez pagina după pagina de internet, aflând tot ce se poate afla.

Am citit toate articolele care fac vreo referire, oricare, la numita Emily. Majoritatea sunt despre ea şi Robert. Ce poze oribile! Restul despre trupa din care se pare că face parte.

Le-am ascultat muzica pe youtube.

O da. Exact ce ne lipsea. Încă o trupă de rataţi care se cred staruri rock.

Când am văzut reclama care anunţa concertul, am fost convinsă că este un semn. Mâna destinului. Care era probabilitatea unui concert programat chiar astăzi?

Ea o să fie acolo. Poate şi el.

Trebuie să fiu şi eu acolo.

Eram deja în criză de timp. M-am îmbrăcat în grabă, mi-am notat adresa pe o foaie şi am ieşit să găsesc un taxi.

Evident, taximetristul libidinos s-a dat la mine şi a ocolit intenţionat cam toată Anglia până m-a adus la destinaţie. I-am zis să-şi ia adio de la bacşiş.

Când am intrat în sfârşit în local, am avut un flashback. M-am trezit exact în genul de bar afumat în care mă ducea Robert când ieşeam cu prietenii lui. Ce groaznic.

La o primă scanare a mulţimii, l-am văzut pe Robert. La o masa din colt, cu sapca trasa pe ochi, de parca se ascundea. De el urma să mă ocup mai târziu. Am zărit-o şi pe ea, şi m-am dus să-mi pun planul în aplicare .

Era foarte simplu. Îi spun că Robert a înşelat-o. Ea îl părăseşte. E scoasă din peisaj.

– Bună, i-am zis că să-i atrag atenţia.

S-a întors spre mine cu o expresie atât de speriată încât mi s-a făcut milă de ea.

Începea să îmi pară destul de rău că făceam asta.

Dar aşa îi trebuie dacă ţinteşte prea sus.

Totuşi am încercat să fiu drăguţă cu ea. Atât cât poţi să fii cu cineva atât de naiv încât să vrea să intre într-o lume pentru care, în mod clar, nu e pregătită.

Am luat-o pe ocolite, cu blândeţe, şi am aşteptat revelaţia şocului de pe faţa ei.

Dinainte să mi-o spună, mi-am dat seama că ştia deja. Robert mărturisise. Tipic.

M-a cuprins dezamăgirea în timp ce am privit-o plecând impasibilă.

Fusese planul perfect!

Robert şi sinceritatea lui stupidă.

Eh, trebuia să încerc.

Până îmi vine altă idee, nu pot decât să îmi accept înfrângerea. Temporară.

M-am dus să mă aşez la masă lângă Robert, chiar în timp ce se aprindeau reflectoarele de pe scenă.

– Bună, i-am zis.

S-a prefăcut că nu mă aude.

– Frumoasă deghizare, am continuat încercând să fac mişto de şapca lui.

Mă ignora cu desăvârşire.

– Nu vorbeşti cu mine? Mm, bănuiesc că merit…Având în vedere că tocmai am încercat să te despart de iubita ta rockeriţă.

Am chicotit amuzată iar el s-a întors îngrozit spre mine.

– Ai vorbit cu Emily?

– Stai calm, n-am fost rea cu ea.

Mai puţin rea decât de obicei.

Robert a clătinat din cap oftând.

– Pe cuvânt! am întărit

– Mă îndoiesc, a zis el concentrându-şi iar atenţia spre scenă.

Muzica era îngrozitoare, nu ştiu cum o suporta.

– Oricum, drăguţ din partea ta că i-ai spus…, i-am zis cu apreciere.

Dar ce bine ar fi fost dacă n-o făceai.

– A folosit la ceva? Sinceritatea? Te-a iertat?

– Asalia, ce vrei de fapt?

– Nimic, făceam doar conversaţie…, am zis inocenta. Nimic altceva. Am înţeles că nu o să mai fim împreună.

A părut să mă creadă, pentru că mi-a răspuns la întrebare.

– N-am prea apucat să-i cer iertare, a recunoscut.

– De ce?

– Am văzut-o cu altcineva… m-am cam enervat şi cred că am înrăutăţit mult mai tare situaţia.

Nu m-am putut abţine să nu râd.

– Nu e amuzant, s-a strâmbat el.

– Complicat…Şi care e planul?

A dat din umeri.

– Vin la concerte…aştept să mă ierte…

Câtă insistenţă. Câtă răbdare. Măcar dacă ar merita atâta efort.

– Succes, i-am urat încercând să par sinceră.

Nu mi-a răspuns, pentru că se uita cu ură la un tip care o ajuta pe Emily să coboare de pe scenă.

Gelozia. Mereu funcţionează. Poate Emily nu-i aşa proastă cum pare.

Mi-am dat seama că nu mai era nimic de făcut acum.

O să-l aştept să se întoarcă la mine. Cu la fel de multă răbdare ca el, aşteptând-o pe Emily să–l ierte.

M-am ridicat.

– Să-i compui o piesă, o dai gata! i-am zis înainte să plec.

Aproape că mi-a zâmbit.

113 răspunsuri to “Capitolul 18 – All Star”

  1. gabriela said

    kisses ❤

    • Eve said

      Kisses back:)

  2. mymy said

    wooow:x:x:x:x:x primaaaaaaaaaaaaaaaa:x
    iubesc fanficul asta:x:x

  3. krisz said

    primaaaa :X

    • krisz said

      sau nu chiar :-s :-<

  4. delia said

    gata? asta e finalul?

    • alexogi said

      eu sunt de acord ca asta sa fie finalul. nu ca nu miar place ficul-mi se pare foarte frumos si emotionant- dar se pare ca cititorii lui se impart in 2 sau mai multe categoriiȘ fani asalia si fani emily. deci mie se pare mai ok ca sa nu se stie finalul fiecare sa isi imaginiseze sfarsitul…fani emily se gandesc ca rob se va impaca cu ea si happily never after iar fani asalia spera ca ei 2 sa nu se impace si ea sa ramana cu rob. right,nu?
      eve a terminat cap intro nota usor amuzanta un final perfect pt o astfel de situatie. pe langa faptul ca nu stim cu cine ramane sa mai ramanem si cu o imagine trista in cap.
      f frumos cap eve si desi sunt fan asalia stiu cand sa ma „retrag”.
      rob e gelos cand o vede atunci cu tipul ala pt ca o iubeste in continuare, desi suparat el se intoarce la ea. dar emily nu se stie daca il va ierta asa de usor.
      tipic asaliei-cauta razbunare…rob o paraseste imdeiat dupa ce tocmai au facut dragoste- pariez ca e o lovitura desult de puternica chiar si pt ea.. asalia inauntrul ei tine cu adev la rob dar superficialitatea ei ii indeparteaza pe cei din jur.
      in orice caz felicitari pt o poveste minunata si iti multumesc ca miai oferit ocazaia de a trai alaturi de rob,de a suferi impreuna cu emily si de a ma distra alaturi de asalia.
      iti urez un an nou fericit alaturi de cei dragi si cine stie,…. poate inca un fic? 🙂

      ps: chiar si mama a citit ficul tau, ghici ce? il adora.

      • Eve said

        Multumesc pentru sustinere. Finalul nu putea sa ii mutumeasca pe toti dar ma bucur ca le-a placut macar catorva din voi:))

  5. Valerya said

    Un final la care nu m-aş fi aşteptat… Oricum e minunat, dar îmi pare rău că se termină aici… Ai făcut o trebă extraordinară cu Never Think şi sper să începi un proiect nou… de dragul nostru celor care citim 🙂

  6. Carmen said

    Am citit de la inceput Never Think si am asteptat fiecare capitol cu nerabdare. Scrii frumos, ai imaginatie si esti foarte talentata. Poate vei repeta experienta cu scrisul, pentru bucuria cititorilor tai fideli. Multumesc pentru ce ne-ai daruit cu povestea ta si pentru ceea ce faci impreuna cu Dragana pe blog. Iti doresc multe succese si impliniri in tot ceea ce-ti doresti sa realizezi si un an nou fericit!

    • Eve said

      Si eu iti multumesc ca ai citit, Carmen:)

  7. Maya said

    extraordinaar…fascinant!…nuu am cuvinteee!!!!!!super!
    ador fanficul asta! great job! congrats!

  8. Annie said

    oh, mama:X

    e hiper-super,,,

    o ador:X

    BV Eve :X:X

    • Annie said

      Adica nu…
      e ultimul capitol??

      :((:((:((:((

      Sper sa scrii Never Think2:))

      Zii ca e numai „ultimul capitol din an”

      te roggggggg:X

      Pupici :-*

      • Eve said

        :)) Imi pare rau, e ultimul.

      • Annie said

        offff….. greu incepe noul an:)…

        trebuie sa caut alte fan-ficuri…

        sau macar o carte buna

  9. melinda said

    nu are cum sa fie ultimul..adica s-a incheiat prea brusc..macar sa ramana rob cu emily..sper ca si annie sa fie ultimul cap din acest an..te rogg

  10. il ador
    e ultimul cap?
    bv eve

  11. andreea pui said

    ah…assta e finalul…?poi fara happy end? rob + emily = love :)) sper k nu se termina asa….eu iti urez bafta in continuare

  12. Cri said

    suuper:)
    >:D<

  13. bubbles said

    e de inteles de ce a durat atat de mult sa construiesti cap. 18. E exceptional Eve, imi place la nebunie !

    Totusi..sper k nu e ultimul 😐 !

    Si dak ar fi 100 de cap. tot nu m.as plictisi :- X

  14. Adelyne9 said

    asa se termina?

    si pana la urma care si cum raman?

    adica sper sa faci un hmm…epilog cv in care sa lamuresti situatia:)

    si cap 18 e dragutz:)sper sa existe si un cap 19:P

  15. Ioana said

    super capitol… asalia e o… ma abtin ca se supara celelalte pe mine daca zic 🙂 deci… asa se termina? e cam in spatiu… eu sper sa mai fie capitole pt ca mi-a placut chiar foarte tare! si sper sa lamuresti situatia dintre rob si emily 🙂

    • Eve said

      Nu se supara nimeni, spune linistita. E final deschis, ramane loc de posibile continuari.

  16. Cata said

    un fanfic superb:X dar parca s’a terminat prea brusc… sper ca e doar ultimul capitol din anul asta, si nu finalul…;;) oricum, ai facut o treaba foarte buna, felicitari!:X:*

  17. Crissy said

    Super ..Chiar ca a meritat asteptarile:X:X:X Totusi…si eu zic ca ar trebui un epilog sau ceva …parca ii prea neclara situatia…Oricum Bravo!!!!

  18. ..Eva.. said

    ..stati stati cum adik finalul….asa il termini?…ne lasi asa in suspans.?..sau nu mai pui anul asta practic..?…nu vreau sa se termine.:|:|:|…oricum nu asa..sa terminat parca mult prea brusc…whatever..faci ce vrei:))…ok…a fost foarte tare capitolul acesta si am obs ca a fost mai lung decat celelalte….way si m-am prapadit de ras..la vaza cu masina….:))…a fost penala faza..:))..ma calcat masina:))) =))…:D…..deap ai facut o treaba foarte buna…si daca e sf este pacat…..oricum felicitari:X:X:*:*:*

  19. Tyo said

    Ce bine ca in sfarsit ai pus capitol!!!!!!!!!!!!!!!:X:X::X:X:X:X::X:X Saraca Emily,…Si asalia aia ma calca p nervi!! Cel putzin si-a dat si ea seama ca trebuie sa iasa din peisaj! Si rob o iubeste cu adevarat p emily..:X Da ..sdak a fost bou,…ce sa-i faci…Sper ca rob sa continue sa se dea la emily..si ea sa il ierte..numai k nu asa d repede…Aaa..dar asta e finalul???NUuuuuuu.!!!! Mai pune cel putzin un episod!! Nu ne lasa asa!!!!

  20. Andreeea said

    este cam brusc chiar si pentru un sfarsit brusc :D..:-S..dar imi place:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X:X..chiar foarte mult 🙂
    iti respect decizia de a te opri aici, dar sunt ferm convinsa ca ai face foarte multa lume fericita daca ai continua..:(
    acest fanfic si wide awake mi s-au parut cele mai bune din toate si imi doresc din tot sufletul sa mai pui cel putin un epilog , daca nu mai multe capitole 😉

  21. Angi said

    Sper ca nu asta e finalul.Oricum ai scris f.frumos.Iti doresc un An Nou cu multe bucurii si tot ceea ce este mai frumos.

    • Eve said

      Un An Nou fericit si tie, Angi!

  22. lillu said

    cum sa fie mai asta ultimul capitol? :O no way!

  23. cimbru said

    Pacat ca e ultimul capitol…Insa totusi ar mai fi trebuit sa fie macar unul…

  24. ela said

    doamne cand am vazut ca ai postat capitolul 18 am cazut de pe scaun serios:))
    nu ma asteptam
    adica am crezut ca nu o sa mai postezi niciodata si uite ca mi-ai facut surpiza:D
    pana acum mai tot timpul intram pe pag ta sa vad daca nu ai pus alt capitol dar de vreo 3 zile am renuntat
    si chiar acum te-ai gandit sa-mi faci o surpriza
    mersi ca il continui
    si ca ai si tu mila de noi
    ca vroiam sa stim ce se intalmpla:)
    deci sooper:X:X
    normal…ai talent cu carul dar cred ca stii asta deja
    bine eu te iert poate ai fost ocupata cu sarbatori nu ai avut inspiratie
    nu-i nimic
    dar sper sa pui urmatorul capitol mai repede
    nu urmatoarea luna
    Asalia asta-i de toata groaza
    ma enerveaza la culme
    dar macar stie sa lupte pentru presoana iubita
    aici o intrece pe Emily care isi plinge de mila
    si Rob e un tampit
    tot el e ala nervos>??
    abia astept sa-i ascult scuzele sa vad ce zice
    pentru ca a lasat-o sa stepte in timp ce el se culca cu alta
    bine ca acum stie sa nu-i cada in vraje la Asalia
    sooper povestea:X:X
    e magnifica
    pooopici:*:*
    si succes!

  25. ela said

    sper ca bnu asta e finalul:((
    ca e prea in ceata si in aer
    e in mijlocul actiunii
    sper din tot sufletul
    macar sa-i faci sa fie impreuna Emily cu Rob
    adica macar
    da stiu asta-i scopul
    fa-i sa fie impreuna!
    si sa se iubeasca!
    si fa-l sa sufere si pe Rob un pic ca merita!
    sa invete minte!!

  26. deea said

    vai ce rau imi pare ca asta e ultimul capitol:((.nu poate sa fie ultimul pe anul acesta??:D oricum daca e asa ai facut o treaba minunata:D poate o sa mai scrii si alte ficuri.pupici

  27. julymarie said

    „Era greu de spus dacă era ironică sau doar proastă”. Asta a fost cea mai tare replica:))

  28. Speedy said

    WOW!!!!!!!:O deci a fost suspans ! drama! comedie neagra! si o kila de tristete si regret! ce capitol ! ce capitol!
    BESTial! nu am cuvinte!:O ee absolut … wow!!!

  29. Jane said

    Atat de frumos. De profund. Fantastic.
    Imi pare atat de rau pentru Rob. Asalia e urata de majoritatea lumii, iar Emily e compatimita. La mijloc se afla el, confuz, dorindu-si ca viata sa fie porbabil mai usoara.
    Eve, vreau sa-ti spun ca m-ai impresionat profund. Plangeam si ma intrebam ca proasta de ce. N-am realizat probabil cat de mult iubesc Never Think pana acum, cat de mult talent ai.
    FanFic-ul tau nu a fost doar o alta poveste, ci a fost ceva magic. Felul in care ai descris natura umana a facut-o fascinanta. Cum ai reusit sa ne prezinti toate personajele atat de natural, de frumos. Nu unele doar cu calitati si altele doar cu defecte. Nimeni nu e perfect.
    A fost pur si simplu atat de frumos, incat simt nevoia sa-l citesc iar si iar. Si sa nu se termine niciodata.
    Daca asta este ultimul capitol o sa-mi para, sincer, extrem de rau. Dar e alegerea ta. Si oricum, ar fi un final demn de intreaga poveste: Extraordinar.
    Oricum, ai facut o treaba minunata si iti multumesc pentru tot timpul pe care ni l-ai dedicat scriind Never Think!
    Bravo! :X

    • Eve said

      Esti prea draguta. Si eu iti multumesc pentru timpul pierdut citind ficul asta.

      • Jane said

        Nu e deloc timp pierdut, te asigur. 🙂 A fost o mare placere care mi-a adus uneori, in zilele proaste, zambetul pe buze. ❤

  30. butterfly said

    Dhoamne! nu se poate …ai lasat in aer totul exact ca orice alt scriitor pe care pe care il ador ….sunteti atat de rai cu fani vostri!!
    Nu stii k in filmele americane finalurile sunt fericite ??….off :((( ..cred ca va trebui pur si simplu sa ma impac cu ideea ca nu voi mai avea ce sa mai astept sa citesc ….urasc despartirile!:((((((((((((((((((((((((:(((((((((((..oricum thx never think …

    • Eve said

      E un film american prost:))

  31. BibbyEllen said

    ioi…acum ma apuc si eu de citit :-ss
    cat am asteptaaaaaaat! :X:X:X:X:X

  32. Laura said

    Draga Eve

    Am citit fanfic-ul tau si iti spun sincer , m-am indragostit enorm de mult de el! Ai un talent deosebit.Si te implor, de dragul nostru , a cititorilor tai inraiti , te rog continua fic-ul caci e prea trist sa se termine asa:( Noi suntem extrem de curiosi sa vadem ce se va intampla si cu talentul tau extraordinar iti dai seama ca asteptam :X Te implor din inima sa continui! Te implor:(!!!!

    Felicitari esti extrem de talentata:x Si un an nou fericit:x

    P.S „Te rog continua fic-ul, punete in locul nostru si vezi ce greu ne e ..Mai gandestete :* „

    • Laura said

      apropo…Eve , m-am gandit daca nu poti pune niste poze Emily? ..caci tare asi vrea sa o va…poate gasesti niste poze pe net:-?? Ar fi super:x ….scuze ideile mele tampite:))

    • Eve said

      Hey Laura
      Nu stiu ce poze as putea sa gasesc.Tu cum ti-o imaginezi pe Emily?
      Imi pare rau ca nu0ti place sfarsitul.

      • Laura said

        Eve eu am gasit cateva poze pentru cum mi-o imaginez eu pe Emily dar nu stiu daca sunt bune:)) …Si sfaristul? Imi place doar ca inca sunt socata ca s-a terminat asa…:( Oricum ai facut un fic de milioane:X felicitari:x

  33. BibbyEllen said

    geniall…..m-ai lasat fara cuvinte!!!! s-a meritat asteptarea:X
    oh,ce dor mi-a fost de emily!!!! in sfarsit am „auzit-o” cu stilul ei de gandire usor amuzant….stii? acea perspectiva a lui emily a avut un sens depresivo-amuzant ;))
    mi-a placut la nebunie
    ideea cu perspectiva lui rob,geniala! din nou!
    ….asalia a ramas la fel de ipocrita:)) ….dar deasemenea,perspectiva ei a fost necesara pentru a reda originalitatea perfecta capitolului:X
    felicitari!!! :*
    multa inspiratie in continuare>:D<

    • Eve said

      Multumesc! Si tie spor la scris:)

  34. corinnah said

    nu obisnuiesc sa las commenturi la fanficuri desi unele sunt chiar bune. a tau, de exemplu, mi`a placut f mult. dar` .. ultimul capitol? e cam f sec finalul. 🙂 recomandarea mea ar fi sa mai faci un epilog, ceva .. 🙂
    thanks.

  35. Chiar imi placea acest fanfic mult…dar pe parcurs nu stiu ce s-a inamplat…poate a fost scris in fuga sau poate nu ai mai pus la fel de mult suflet ca la inceput…dar ceva s-a rupt…actiunea a ramas destul de interesanta….dar ii lipseste acel ceva pe care il avea la inceput…iar finalul…ok, inteleg ca esti adepta finalurilor deschise, dar mi se pare…prea deschis, daca ma intelegi! sper sa nu te superi pe mine pentru ca sunt sincera si sa nu imi sara nimeni in cap…este doar parerea mea…

    • julymarie said

      complet de acord cu tine. asa mi s-a parut si mie. cand am citit prima oara inceputul de la cap. 18 am avut impresia ca scrie altcineva. La final inca sunt in ceata…probabil Eve s-a luat dupa cantecul lui Rob, adica sa urmeze versurile, despre ce e vorba acolo. Chiar nu stiu :-??. Probabil a vrut sa ne lase sa ne imaginam finalul cum vrem noi.

      • Laura said

        Julymarie ar fi ciudat sa ne imaginam fiecare finalul …adica fiecare il vede diferit:)) …ar fi fain sa scriem cum ne imaginam noi ca se termina si sa vedem fiecare ce si-a imaginat:)) Oricum..eu sper din inima sa mai continuie ficul:xAr fi pacat daca nu ar face-o:( Adica…are atata talent iar ficul e genial:x Nu vreau sa se termine asa si cred ca nici una din noi nu vrea:))

    • Eve said

      Hey Ramona
      Imi pare rau daca mica noastra divergenta te face sa spui asta:)

      • Ce legatura are mica noastra divergenta? Eu nu amestec lucrurile…este parerea mea sincera si o sustin…

  36. Andreea said

    Mi-a placut cap dar la inceput nu mi-a venit sa cred ca s-a terminat.Nu cred ca sunt singura care e confuza,adik ne-ai lasat putin in ceata…Imi pare rau ca i-ai pus sfarsit aici dar oricum mi-a placut povestea.

  37. vali said

    cand ai spus ultimul, te-ai referit la ULTIMUL???

  38. Amalia said

    Eu cred ca e o MARE confuzie asta cu „ultimul capitol”.
    Nu e vorba de ultimul capitol al fanficului ci de ultimul capitol de pana acum.
    In sfarsit, o sa va lamureasca ea cand poate.

    In ceea ce priveste acest capitol, ca de obicei jos palaria (sau sus palaria, nu stiu ce se potriveste mai bine :p)
    Ai o imaginatie de exceptie si scrii fenomenal, ador fiecare capitol pe care il citesc si abia astept sa vad ce urmeaza.
    Felicitari!

    kisses, Amalia

    • Amalia said

      Hmmm, se pare ca m-am inselat.
      Chiar e ultimul 😦
      Pacat 😦

      Oricum Eve, tot extraordinar scrii.
      Daca te apuci de altceva sa ne anunti ca ramanem cititori fideli.

      PS: Eu tot mai cred ca se va razgandi. E prea frumos ca sa se opreasca din scris, sunt convinsa ca personajele o sa vrea ca povestea sa nu se termine aici, iar ea nu va rezista tentatiei :p

      • Laura said

        Amalia sper sa ai mare dreptate :))

  39. Alien said

    The end?:|
    S-a terminat? Gata? Așa de brusc?
    Sincer sfărșitul m-a lasat cu un gust amar, foarte amar.
    Rob judecă atăt de repede! Ea a stat și l-a așteptat o seară intreagă în timp ce el se distra cu tipa aia și când l-a văzut nu i-a făacut nici măcar o secunda vreo criză de gelozie!
    Încă o dovadă ca bărbații sunt idioți! Hmmn, putin spus idioți! Iar tipa aia cu A (nu îi voi învăța numele, n-o am la inimă, sorry dacă te deranjează!) era un nimic pe lângă Em.
    Mi-a plăcut cum ai conturat personalitățile personajelor, caracterele lor. xD
    Narațiunile mi s-au părut usor de urmarit si frumoase, la fel si descrierile și cugetările personajelor.
    Scris ingrijit și frumos, numai bun de citit într-o zi urâtă de iarnă în care-ți inghiață nasul afară, sigur ți-o va însenină si îți va oferi o mică evadare din cotidian.
    Avertisment: nu beți nimic cald :-t la un moment dat s-ar putea sa vărsațti ceva pe voi, veți si râde. xD
    Veți și plânge.
    Bestiala poveste, sper ca nu este sfârșitul, să ne mai bucuri măcar puțin. xD
    Bravo și succes în continuare. >:D<

  40. ela said

    Deci e ultimul
    Imi pare atat de rau ca nu mai scrii
    Poate esti si tu ocupata nu mai vrei nu mai poti sa il scrii
    o sa incerc sa te inteleg
    Si nu o sa ma apuc in comm asta sa imi plang de mila case termina cel mai tare fic:X:X:X
    si cand spun cel mai tare chiar simt asta si cred
    felul in care descriai personajele, scriai dialogurile
    ne-a facut sa luam si noi parte la actiune la fericirea, confuzia si drama personajelor
    poate din cauza ca a fost vorba de Rob mi s-a parut foarte foarte real
    parca totul chiar s-a intamplat
    sunt sigura ca de l-as intalni in realitate pe langa totate zbieraturile l-as intreba daca s-a impacat cu Emily
    stiu a grsit…dar…toti gresim
    si ieri eram suparata pe el
    pentru ca a gresit si vroiam ca el sa nu gresasca sa fie perfect
    dar am mai citit un comm care zicea ca ne-ai prezentat persoane reale, nu perfecte, cu greseli, chiar si Rob era o persoana reala
    si a gresit pentru ca a ranit-o pe Emily
    in mintea mea povestea o sa continue
    si o sa-mi imaginez ca dupa multe multe rugaminti si suferinte din partea lui Rob catre Emily ea o sa-l ierte
    si o sa fie un cuplu, cu bune cu rele dar sa se iubeasca
    Emily e cea potrivita pentru el
    sper doar sa-si dea seama!
    Si cred ca incet a intels si el!
    Asalia e frumoasa prin exterior
    si multi multi baieti cad in plasa la asa ceva
    dar o fata trebuie sa fie si frumoasa in interior
    iar Emily e asa
    bine uneori viseaza prea mult, se impiedica, reactioneaza aiurea
    dar o indragesc prea mult
    Multumesc pentru ca mi-ai facut zilele mai frumoase
    fiecare zile in care iti citeam fanficul
    Ma faceai sa rad, sa plang, sa ma bucur, sa ma intristez
    parca traiam totul alaturi de ei
    si de aceea imi pare acum rau
    pentru ca totul a ajuns la final
    Dar a fost o calatorie superba
    Un fanfic de nota 10!!
    Original, minunat…si cel mai important…real!!
    Am ajuns sa iti iubesc personajele
    si nici pe Asalia nu o pot ura
    Pentru ca ai prezentat-o prea frumos
    Sper sa continui sa scrii daca nu la acest fanfic superb la altele
    pentru ca esti super super talentata
    Multumesc din suflet pentru povestea aceasta
    Te pupic si succes in continuare!
    :*

    • cimbru said

      sunt de acord cu ela:)
      nu ne lasa te rog:)
      Gandestete si la noi.
      Desigur, intelegem daca ai treaba:)
      dar poate iti gasesti cateva minyte pe zi si pentru noi.

    • Laura said

      Ela….acestea sunt personaje reale?…Ca eu am intrat in ceata dupa ce am citit ce ai scris..Sunt personaje reale?…Scuza-ma dar sunt cred ca cea mai mica de pe aici si tot odata cam prostuta:(..

      • cimbru said

        personaje reale adica nu au puteri supra naturale etc.
        cel putin asa cred.
        sau se refera la robert, care nu e un perosnaj fictiv:)

      • cimbru said

        personaj*

      • Laura said

        mersi pentru raspuns 🙂

  41. Livia said

    Foarte dragut capitolul 18….dar sper totusi sa existe si un capitol 19 pt ca tot nu am inteles care si cum raman.
    Emily il iarta…sau el se intoarce la Asalia?…hmmm…Bafta,daca ai sa mai scrii:)

  42. cum doamne sa fie sfarsitul……e tare rau in ceata…naa eu nu cred…as fi tare dezamagita daca s-ar sfarsii asa….

    • Eve said

      Sorry:( Imi pare rau ca esti dezamagita

  43. Muffin8-> said

    Minunat fanficu’…il ador…eu sunt pro Emily…scuzati’ma fanii Asaliei da’ a fost chiar o scorpie manipulatoare…:):):)

  44. me said

    asta nu are cum sa fie ultimul…..deznodamantul chiar nu apare nu ma asteptam la asa ceva

  45. madalyna said

    am citit to ficul.
    talent nu alta:X
    si sincer m-a impresionat.citeam si tot citeam si nu ma saturam de el.au fost momente cand am ras chiar de neindemanatica de emily(desi seamana foarte mult cu mine) si desi sunt fana emily si nu asalia…
    mi-ar placea sa cred ca ai sa il continui…e foarte interesant….
    sper ca iti e mila de unii din noi(cei care vor continuari)si ai sa mai publici cateva capitole…cum se zicea mai sus „macar unul”…
    kisses:*:X

  46. ioana said

    Doamne,as da orice numai sa stiu ca acesta nu e finalul!
    Dar,daca este,e un final ingenios…Sa impaci ambele echipe…Asalia si Emily…
    Felicitari!
    Scrii minunat!
    Ce pot sa spun mai mult,Happy New Year si te rog sa continui ficul…

  47. cimbru said

    Oh….sper sa ne raspunzi la strigatele disperate Eve.
    Te iubiim.

  48. dyamisi said

    eve,tu adori sa scri si ne asigurai ca sfarsitul este departe….ceva te-a determinat sa te opresti atat de brusc si sunt sunt sigura ca ai luat aceasta decizie cu inima stransa.ai talent,sa nu-l irosesti…noroc si inspiratie in noul an!

  49. Nadea said

    heyy…in sfirsit ai scris capitolul…buna surpriza in anul nou…
    daja nu mai peram..dar e imposibil sa fie ultimul capitol…nu!!!mai vreau!!!

  50. ade said

    NU NU NU NU.Vai deci urasc cand ceva se termina asa brusc! Nu pot sa cred…
    Desi intr-un fel imi place sa ne lasi pe noi sa ne imaginam finalul.Nu ai spus cu cn ramane si tocmai de aceea povestea pare reala.Ca si cum este luata din jurnalul lui Rob.
    Ma asteptam la un happy end 😦
    Totusi,te-ai oprit din scris fiindca nu mai aveai timp sau chef sau pur si simplu asta vroiai sa-i fie finalul?

  51. ade said

    Nu stiu daca am mai spus asta dar intotdeauna mi-am imaginat-o pe Emily ca fiind o tipa nu f inalta cu par roscat-portocaliu ca o rockerita. Ceva in genul lui Hayley Nichole Williams,tipa care canta la Paramore 😀
    voi cum v-ati imaginat-o? 🙂

  52. cimbru said

    Eun mi-am imaginat-o cu par negru. nici prea scunda dar nici prea inalta, potrivit de grasa. o tipa obisnuita:)

  53. ella said

    te rog inca un capitol
    te rog te rog te rog
    impaca-i!!!!!
    pls pls pls
    nu-ti cerem ceva prea greu
    adica un capitol
    cat iti ia o ora sau ceva te genu
    pls pls
    fa un final
    ca nu ne place toata chestia asta cu finalul deschis
    ai mila de noi
    ca am stat alaturi de tine
    o luna intreaga ca n-ai postat nimic
    si tot ne-am intors sa-ti citim capitolul
    si acum aflam ca e ultimul
    de ce iti place sa ne faci sa suferim?:((((
    un capitol
    inca unul
    un final
    macar atat meritam

  54. Laura said

    …Eu mi-am imaginat-o ca fiind o fata slabuta cu parul negru lung si pielea deschisa la culoare. O fata finuta si mai scunda. :))

  55. cimbru said

    Iti multumim ca ai scris un asemenea fanfic:x. O sa mai scrii altul in viitor?

  56. lillu said

    imi place ultima replica a Asaliei. 🙂

  57. Ruxandra said

    si pana la urma emily il iarta pe rob?

  58. laurry12 said

    mama…. sunt in urma rau……. scri minunat…. e unul din ficurile mele preferate……. ejti foarte talentata, iar ideile sunt geniale……. 🙂

    • laurry12 said

      pf….. nu s-a trimis tot commul 😐 in orice caz…. trebuie sa recunosc, ca imi pare rau ca s-a sfarsit…. a fost shy este un fik incredibil……. superb scris, care are de toate …. eu una il ador :X
      bineinteles oricat de mult mi-as dor sa continue sunt de acord cu tine….. tu alegi sfarsitul pana la urma… desi iti place sa ma chinui oprindu-te aici:(( eu una pe cat sunt rupta in doua la finalrle deschise, atat de mult le shy iubesc :X
      sincer sper sa mai scri shy alt fik sau orice altceva pentru ca ejti extrem de talentata shy ador felul tau de a scrie…..
      un fik minunat cu un final mirific… :X pur shy simplu superb….

  59. bella said

    super eve! Finalul e chiar frumos, este potrivit pentru ficul tau plin de lucruri neasteptate, care se ivesc la fiecare capitol. Ca un ultim comentariu al acestui fic, pot spune ca am ras, am plans, am stat cu sufletul la gura sa vad ce se intampla mai departe, alaturi de ceilalti cititori si de personajele care sunt originale. Capitolul meu preferat este „Give me a hand”, pe care l-am citit de aproximativ 7 ori, nu ma mai satur de el :D. Mult succes in continuare, sa stii ca astept si alte ficuri de la tine, de care, nu ma indoiesc, vor fi la fel de bune! Kisses!!

    Bella:)

  60. Crissy said

    Sper ca te-ai mai gandit la posibilitatea de a continua;;) cred ca as putea vorbi in numele tuturor cand iti spun ca ficul tau merita mai multe capitole…este mult prea reusit pentru a se termina atat de repede:(( si tocmai cand ajungeam sa ne dam seama mai bine de relatile dintre personaje si sa le cunoastem mai bine, sa ne familiarizam cu ele. Oricum ,ai foarte mult talent pe care , ar fi pacat daca nu l-ai exploata:) in plus, ne-ai multumi si pe noi, fanii disperati care isi doresc o continuare;;) si iti urmarim, cu sufletul la gura , povestea. Am trait si noi impreuna cu personajele tale:)Imi pare atat de rau ca s-a terminat incat imi vine foarte greu sa cred, sa ma conving ca asta este , de fapt, sfarsitul:((
    Multumim pentru ficul asta minunat!

  61. bubbles said

    Eve..dar de ce ? 😦

  62. campire said

    Buna Eve!
    Bravo,fanficul tau e super si ai stiut la fix cand sa te opresti.Bravo,supertare.

  63. Maria said

    Imi pare rau ca s-a terminat…:(
    Dar tot ce pot spune este ca mi’a placut enorm cum ai creat personajele si povestea… eu una am trait odata cu ele,am simtit ce au simtit ele, ce altceva mai poti sa mai ceri de la un scriitor?!
    Daca vreodata te gandesti sa te apuci de scris, ramanem fideli!Cel putin eu
    :*

  64. Cathy said

    in sfarsit am apucat si eu sa citesc ultimul capitol… si e adevarat ca se termina cam ciudat, adica ma asteptam sa nu ramana rob singur, dar asta nu inseamna ca nu-mi place sfarsitul.
    oricum mie mi-a placut never think de la primul capitol si fiecare asteptare pentru un nou capitol a meritat.
    succes in orice ai de gand sa faci>:D<:*

  65. mya said

    cel mai tare fanfic:X
    sper sa mai scri si altele:P
    :*

  66. vali said

    eu cred ca s-a terminat asa repede ca te-am batut toti la cap…
    sper sa nu fie asa
    poate o continuare???

  67. danutza said

    aiurea eu vroiam sa vad relatia dintre em si rob…pfff aici ai stricato pacat ca numai continui

  68. Lavinia said

    Eve, tot ce vreau sa stii e ca intr-adevar scrii extraordinar (pe langa carti adevarate, acesta e singurul fanfic pe care l-am citit, pentru ca nu imi plac povestile prost scrise.. dar tu chiar ai talent copila, daca nu stiai ar fi bine sa aflii acum)
    Mi-a placut la nebunie ce am citit, nu m-a plictisit niciodata, era mereu un element neasteptata care sa faca povestea mai frumoasa, iar felul in care scrii.. jos palaria (sau sus palaria, cum vrei tu)
    Daca te hotarasti vreodata sa scrii ceva si sa publici sa ne anunti si pe noi. Eu as cumpara o carte de-a ta fara sa stau pe ganduri si te-as cauta si pentru un autograf 😉

    PS: Restu comentariului e pentru „cititori”:

    E clar ca nu asta urma sa fie finalul, dar s-a hotarat dintr-o data sa incheie povestea aici – drept urmare sfarsitul brusc, total neasteptat.
    Stiti si voi ca in urma cu cu 3 capitole spunea ca va mai scrie atata timp cat o va face sa se simta bine.. atunci e simplu, ceva s-a intamplat intre timp si nu a mai simtit ca vrea sa continue povestea. punct. (nu trebuie sa dea explicatii pentru tot ce face)
    Care sunt motivele care au facut-o sa se opreasca nu mai sunt importante, e doar pacat pentru ca si eu mi-as fi dorit sa aflu mai multe despre relatia rob-emilie.. pentru ca sunt sigura ca ar mai fi fost multe de spus si ea scrie asa frumos incat am fi savurat fiecare cuvant si pentru ca sunt foarte egoista (povestea asta ma facea sa ma simt bine citind-o si mi-e ciuda ca s-a terminat si nu ma mai pot bucura de o continuare :p )
    Oricum , ma bucur ca fac parte din acest grup de „fani Eve” si ca impreuna ne-am bucurat de o poveste atat frumoasa 😉 Numai bine tuturor

    • Lavinia said

      * Emily … oops :p
      daca mai sunt si alte greseli sorry 😀

  69. eo_tot_eo said

    hey !! super fanficul imi place mult

    :D:D:D

    astept capitolul 19

    app cand il publici???

    • julymarie said

      acesta a fost ultimul capitol, eo_tot_eo. eve nu va mai scrie altul.

  70. dulceatza amara:)) said

    OMG…deci am gasit din gresala ficul asta :))…si m-am indragostit de el…:X:X:Xlam gasit cam tarziu si chiar imi pare rau k nam aflat de el de mai d mult…dar asta este…am citit toate capitolele intro zi si am lasat de o parte toate lucrurile pe care trebuia sa le fac in acea zi…vreau s aiti spun ca ai 1000 de tone da talent si am ramas profund impresionata…am ras ,am plans ,m-am bucurat,m-am revoltat in timp ce tiam citit ficul…adik iti jur m-ai impresionat foarte tare…aproape la fel cum m-au impresionat cartile din seria twilight deci t rog sa continui sa iti folosesti in continuare talentul de a scrie ca sa ne imbucuri p noi…n special pe mine:))..o hiper mega super fana ta…vb foarte serios..
    ficul a foste genial nu ma asteptam de loc la asa ceva….putin m-a cam dezamagit finalul..recunosc ca as fi vrut sa ramana rob cu emily si inteleg k ai lasat finalul deschis ca sa ne imaginam noi cum s termina dar parka nu are acelasi farmec fara tine..deci daka iti este putina mila d mn si dak nu e prea tarziu…si sper k nu e …:Dt rog din tot sufletul meu sa scri u finalul..

    iti multumesc dak o sa imi citesti toate vaicarelile mele disperate dar chiar e tare c ai reusit sa scri si mar bucura enorm sa imi indeplinesti dorinta…
    iti doresc multa bafta in continuare si sa ai inspiratie cu carul…
    pupici multi:*:*:*

  71. dulceatza amara:)) said

    aaa si scuze pt greselile de ortografie dar ma cam grabeam deoarece eram in intarziere :*:*:*

  72. anna9891 said

    Felicitări, Eve! L-am citit pe nerăsuflate, lasând tot ce aveam de făcut. Ai talent şi, cine ştie, poate într-o zi vom citi pe nerăsuflate prima ta carte.
    Cât despre fic nu este un film american prost. Să ne aducem aminte de „Sweet November” cu Keanu Reeves şi Charlize Theron. Cei doi trăiesc o frumoasă poveste de dragoste pentru ca în final ea să moară.
    Întradevăr finalul este, cum îmi place mie să spun (deşi nu cred ca este tocmai corect), în plop şi plopl este în aer însă ne dă posibilitatea fiecăruia de a trăi finalul pe care îl credem a fi potrivit.
    Te felicit încă o dată, pentru că ai reuşit să transpui realitatea în ceea ce noi numim ficţiune. Am râs în hohote, m-am întristat, am trăit fiecare sentiment transmis de situaţie.

  73. campire said

    Buna!
    Ai un fanfic asa de tare si de original!Super!
    Asalia si-a cam maritat-o rau de tot pentru ce i-a facut lui Emily si lui Rob.Bietul de el …
    Auzi daca ai timp intra si tu pe la mine si da-ti cu parerea
    ms

  74. ramona said

    astepr continuarea cu nerabdare

  75. julymarie said

    Buna. Ai primit un premiu pe blogul meu. Pentru mai multe detalii, clic pe status.

    PS: NU e niciun fel de reclama, trust me 🙂 E doar o apreciere a mea fata de tine.

  76. […] 5.Eve […]

  77. manun90 said

    ti-am acord premiul Sunshine Award : http://brokenfanfic.wordpress.com/

  78. antonya said

    scumpa apreciez tare mult felul tau de a scrie si de aceea iti ofer premiul Sunshine Award care vine si cu niste reguli…
    1. Să postezi premiul!
    2. Să oferi premiul la 12 prieteni!
    3. Să afişezi linkul lor!
    4. Să le dai de ştire printr-un comentariu pe blogul lor!
    5. Să scrii din partea cui este premiul!

    Ideea in mare este sa socializam si mai mult, sa ne facem cunoscute preferintele, ficurile etc…
    Mai multe detalii pe blogul meu, http://antonya310.wordpress.com/

  79. Deny said

    Frumooooos. 😡
    Se pare că Asalia nu e chiar răutăcioasă. 🙂
    I like it. 😡

  80. Simo said

    votul cu numarul 150:)

  81. Just_mee said

    foarte interesant sa afli ce sa intamplat din trei perspective…:>

    bravo:*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: